Jurnalul unei zile fără poşetă

2 Iul

Nu sunt de felul meu o fire masochistă, însă recunosc faptul că uneori am tendinţa de a apuca ce mai dificilă cale. Cred că din când în când fiecare simte nevoia unei provocări, unui lucru sau întâmplări care să-i zdruncine rutina zilnică şi împovărătoare.

În facultate, profesoara de biochimie ne spunea, evident cu o oarecare doză de amuzament, cum un cercetător din secolele trecute a decis să experimenteze pe propria piele efectele privării organsimului de vitamina C. Nu cred că mai are rost să vă spun că efectele scorbutului nu au fost deloc blânde asupra sa. Eu nu am ajuns încă la acest nivel înalt de a efectua asemenea cercetări pe propria persoană, dar am avut o iniţiativă ce ar da frisoane reci oricărei femei moderne din ziua de azi. Am petrecut o zi FĂRĂ POŞETĂ!

Am decis să realizez aceast test suprem, pentru a vedea cât de dependentă sunt de acest accesoriu de zi cu zi, cât şi de lucrurile ce se află în interiorul genţii. Poşeta reprezintă pentru orice femeie microuniversul acesteia, un loc în care se cufundă obiectele cotidiene atât de importante, mici secrete, amintiri, etc.

Aşadar în prima zi a lui cuptor ( ironia face ca prima zi din ceea ce se presupune că este ce mai căduroasă lună din an să fie una friguroasă şi ploioasă) am plecat în parcurgerea itinerariului cotidian fără aliata mea nr.1: poşeta!
Înainte să ies pe uşă am facut un bilanţ al lucrurilor ce aveam să le las în urma mea, dar şi a celor ce aveam să le iau cu mine, fiind şi acestea totuşi destul de importante.

cd sdc

c x

Am plecat de acasă cu telefonul cheile şi pachetul de şerveţele, plus caietele de lucru, lăsând în urmă tot arsenalul din primul colaj. Prima oprire a fost la facultate,  pentru a discuta anumite aspecte legate de licenţă. Nu am simţit neapărat lipsa poşetetei, deoarece aveam un munte de hârtii după mine, însă faptul că am circulat fără actele de la maşină, care erau în portofel, a fost un gest un pic iresponsabil. De la facultate am mers la Miki, pentru o întrevedere scurtă. I-am explicat şi ei demersul meu de a nu purta poşetă, iar reacţia ei a fost pe măsură, mai ales că la ea pe birou trona o gentă nou-nouţă minunată din piele, pe care nu am contenit să o admir!
Restul zilei l-am petrecut la farmacie, unde mi-au lipsit ochelarii, bomboanele, evantaiul şi multe altele.

page

După o zi lungă şi relativ obositoare, a venit şi momentul de tras concluziile unei zile în care nu am purtat poşetă. După cum mă aşteptam, lucrurile au stat atât pro, cât şi contra, însă fără să exagerez, a pleca din casă fără poşătă este ca şi cum ai pleca fără să închizi uşa.

Contra:

  • aveam mereu senzaţia că îmi lipseşte ceva;
  • buzunarele hainelor erau neîncăpătoare chiar şi pentru cele câteva lucuri pe care le-am luat cu mine;
  • am plecat fără portofel, aşadar şi fără cele mai importante acte ( CI, permis de conducere);
  • am simţit lipsa acelor lucruri lăsate în geantă precum bomboanele, parfumul solid, căştile pentru telefon, etc.

Pro:

Lucruri pro nu prea am găsit, atât doar că nu am mai verificat de 1000 de ori dacă poşeta e închisă, după cum obişnuiam.

În final trag cortina şi spun că această experienţă de a petrece o zi fără poşetă este poate şi singura, pur şi simplu sunt dependentă de noţiunea de geantă, am nevoie pe parcursul unei zile de mai mult decât cete trei obiecte pe care le-am avut, în cadrul acestui test, aspupra mea. Geanta este mult mai mult decât un simplu accesoriu, ea ne defineşte stilul, personalitatea, ne conturează o imagine de ansamblu, iar conţinut ei este reflexia propriei noastre personalităţi.

Voi credeţi că v-aţi descurca o zi fără poşetă?

Acest articol a fost scris în cadrul concursului iniţiat de Reeija, magazin online cu cele mai frumoase genţi din piele, pentru cele mai rafinate gusturi!

Anunțuri

2 răspunsuri to “Jurnalul unei zile fără poşetă”

  1. coco 2 Iulie 2013 la 10:08 #

    ma descurc cu un portofel mai mare…in weekend mai ales , las posetele acasa ! dar am senzatia ca-mi lipseste ceva…vorba ta 🙂

    • dianafoc 2 Iulie 2013 la 17:28 #

      Da, cam asta e senzatie cand plec de acasa fara poseta, ca imi lipseste ceva! Suntem dependente, ce sa mai!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: